Singurătatea estea prea stigmatizată și criticată în societatea modernă. E adevărat, oamenii care au atins o vârstă și nu și-au construit încă o familie, sunt luați la mișto sau devin un subiect de discuție în mediul lui.
Nu asculta niciodată ce spune acei oameni. Ei nu cunosc o altă viață, decât viața pe care au trăit-o ei și o trăiesc în continuare.
Ei au anumite tipare și experiența lor este bazată strict pe acele convingeri pe care le-au exprimentat într-o anumită etapă a vieții lor.
Tu, însă, urmează-ți planul și continuă să faci ceea ce ți-ai propus cel puțin până în clipa când:
Rămâi singur până când iubirea să înseamne să-ți găsești un partener, nu un scop în el.
Rămâi singur atât timp cât ai obiective concrete, planuri, vise și locuri în care îți dorești să mergi. Și asta nu înseamnă neapărat să te blochezi la ele.
Dar trebuie să găsești un scop în interior, astfel încât persoana care într-o zi va deveni partenerul tău de viață va fi întotdeauna un și co-echipier și partener de încredere, dar niciodată singurul motiv pentru căruia i se datorează existența ta.
Rămâi singur până când știi cine ești indiferent de persoana cu care ai o relație.
Rămâi singur până când te înțelegi pe tine în afara relației în care te afli – unde știi ce fel de persoană ești și ce îți place și cu ce vrei să-ți petreci zilele făcând, fără a avea nevoie de o persoană semnificativă care să definească acele lucruri pentru tine.
Rămâi singur până în clipa când vei ști că te iubești suficient, iar iubirea unei altei persoane doar amplifică sentimentul de fericire.
Rămâi singur până când realizezi cât de mult te iubești și nu găsești nimic anormal sau egoist în asta. Rămâi singur până când înveți cum e să fii mândru și cum e să fii blând cu tine însuți când eșuezi.
Fii cineva care știe să-și iubească propria companie, astfel încât să poți găsi în continuare bucuria și plenitudinea alături de o persoană semnificativă, fără să depinzi vreodată de el pentru deplinătate și integralitate.
Rămâi singur până când te iubești pe tine însuți din motive care ți se potrivesc.
Rămâi singur până când te iubești nu pentru câți bani câștigi sau pentru cât de cool arată viața ta pe rețelele de socializare. În schimb, rămâi singur până când te iubești pentru că ai întâmpinat greutăți și continui să te ridici din pat.
Rămâi singur până când te iubești pentru faptul că uneori ești speriat, sau intimidat sau nesigur și încerci oricum lucruri.
Rămâi singur până când te iubești pentru faptul că ești amabil cu oamenii fără niciun alt motiv decât să fii amabil. Rămâneți singur până când te iubești pentru că ești vulnerabil, pentru că îți asumi riscuri și pentru că încerci să fii o persoană mai bună în fiecare zi.
Rămâi singur până când devii cineva care trăiește cu îndrăzneală.
Rămâi singur până când devii cineva care depune eforturi pentru a se simți în viață în fiecare zi. Rămâi singur până când devii omul care te obligă să încerci lucruri de care îți este frică și lucruri care îți extind lumea și lucruri care se află în afara zonei tale de confort și lucruri despre care nu știi nimic, dar despre care vrei să înveți ceva.
Rămâi singur până când devii o astfel de persoană. Amintește-ți că nu devii această persoană pentru altcineva, ci devii această persoană pentru tine. Acordă-ți timp să o trăiești, să experimentezi această viață și acest eu pe cont propriu.
Dacă se întâmplă să intre în imagine un suflet pereche, grozav. Ei vor aduce doar mai multă bucurie, râsete și ușurință într-o viață care este deja completă, plină și întreagă.