Frumusețea durează până seara, bunătatea – până la moarte.
Înțelepciunea care nu îmbătrânește niciodată… Așa cum nici valoarea bunătății, compasiunii și iertării nu se pierde în timp.
Poate că avem impresia că trăim într-o lume complet nouă, într-un secol 21 complicat, cu probleme și provocări unice. Realitatea este că, de fapt, traversăm aceleași situații pe care le-au trăit și strămoșii noștri acum 100 sau 200 de ani.
Și, dacă suntem sinceri cu noi înșine, ne dăm seama cam ce ne așteaptă. Cei leneși și indiferenți vor primi după faptele lor, în timp ce cei ce caută cu adevărat iubirea, o vor găsi.
Sau poate nu. Așa este viața uneori. Există vieți ce par trase la indigo, dar și destine în care Creatorul a pus o fărâmă de creativitate și mister.
4 proverbe caucaziene extrem de înțelepte, care pot schimba radical atitudinea față de viață:
Despre sentimentul de vinovăție
„Dacă te-ai murdărit — nu te zgârci la apă.”
Oamenii obișnuiesc să-și ascundă slăbiciunile dând vina pe circumstanțe sau pe destin. Gândesc: „Ce să-i faci, în lume există la fel de mult rău ca și bine.” Nimeni nu este ferit de momentele grele sau de greșeli. Suntem oameni, nu zei.
Unii cred că este suficient să murmure un „iartă-mă” și să promită că nu vor repeta greșelile. Dar caucazienii propun altceva: fiecare faptă reprobabilă trebuie compensată cu zece fapte bune. Doar așa ne putem spăla sufletul și gândurile de urmele greșelilor.
Ai avut parte de grosolănie? Răspunde cu bunătate. Sună-i pe cei dragi, spune-le cât de mult îi iubești, fă-le o surpriză frumoasă. Să fie mai mult alb decât negru în viața ta.
Despre cât de importantă este munca
„Mai bine să muncești degeaba, decât să stai degeaba.”
Aud mereu plângeri pe internet despre cât de prost sunt plătiți oamenii, despre cât de obositor e să „lucrezi pentru alții”. Deci renunțăm la implicare, „tragem chiulul”. Dar când mai ai timp să devii mai bun? Să-ți șlefuiești talentul?
Inactivitatea este o alegere distructivă, căci muncim în primul rând pentru noi înșine și unii pentru ceilalți. Gătim, învățăm, producem, servim.
Am cunoscut oameni care nu așteptau nimic de la viață pentru că părinții lor niciodată nu au realizat mare lucru. Nu doar că nu au muncit, dar au trăit mereu indiferenți. Au rămas anonimi și așa au rămas.
În schimb, cei care au muncit, care nu și-au cruțat nici mintea, nici mâinile, s-au realizat frumos. Și nu se plâng de viață.
Despre crimă și pedeapsă
„Nu face rău — nu vei cunoaște frica.”
Oamenii simt când depășesc limite, când abuzează de putere sau își iau bucuria de la alții prin minciună sau furt. Pentru unii, „dacă nu trișezi, nu reziști” a devenit mod de viață, în care trebuie să împingi pe alții ca să-ți faci loc.
Unii își încalcă conștiința pentru un avantaj personal. Alții fură sume uriașe de la stat sau chiar destramă familii.
Dar fericirea nu vine așa — rămâne doar amăgirea și regretul. Frica, neliniștea. Așa are gust răul?
La rândul lor, ingușii spun: „Cine rezistă ispitei, nu va trebui să roșească mai târziu.” Extraordinar, nu-i așa? Pofta ține puțin, rușinea și mustrările de conștiință – mult timp și obositor.
Despre ce contează cel mai mult la om
„Frumusețea ține până seara, bunătatea – până la moarte.”
Suntem învățați să fim la modă și frumoși din reclame și de pe paginile revistelor. Dar cine ne învață compasiunea, empatia, răbdarea, înțelegerea și iertarea?
Așa se face că unii devin doar o ambalaj frumos, dar goi pe dinăuntru. Și mai e și faptul că unii părinți își cocolosesc copiii atât de tare încât nu îi lasă să cunoască viața, să experimenteze realitatea.
Rezultatul? Stres, tot mai multe divorțuri, conflicte la muncă, lipsă de motivație și o dezamăgire generală în relațiile dintre oameni.
