Ai avut vreodată o relație în care totul a fost perfect până când s-a întâmplat prima ceartă și totul a început să se destrame?
Chiar și după împăcare, relația nu a mai revenit niciodată la fel, lăsând partenerilor întrebarea: ce s-a întâmplat cu adevărat? Ei bine, permite-mi să-ți spun ce s-a întâmplat – au apărut noi rețele neuronale negative.
De îndată ce apare o problemă semnificativă într-o relație, însăși natura unei persoane o determină să caute ce altceva poate merge prost. Tu și partenerul tău s-ar putea să ierți, dar creierul tău nu.
S-a dovedit științific că modelăm lumea din jurul nostru în așa fel încât să coincidă cu procesele noastre de gândire interioară.
Și acum, când vă priviți deja unul pe celălalt dintr-un punct de vedere negativ, sunteți atras instinctiv de o reacție hipersensibilă.
Deși poate suna ca o fantezie, creierul tău uimitor, cu toate funcțiile sale incredibile, determină cu adevărat experiența ta de viață.
Pentru a determina ce anume modelează tendința noastră spre iertare, există mai mulți actori cheie în creier: gândurile noastre și partea stângă a cortexului prefrontal (PFC). Când un gând apare în creierul unei persoane, PFC-ul său începe să caute exemple din viața reală pentru a-l fundamenta și își va continua căutarea până când va dovedi validitatea oricărui gând. Sună înfricoșător, nu-i așa?
Îți amintești expresia „privești lumea prin ochelari de culoare roz”? Când ne gândim la ceva și începem să ne uităm în propria noastră lume, vedem ce se întâmplă, în opinia noastră, cu adevărat.
PFC începe o evaluare instantanee a tot ceea ce o persoană vede, aude și simte pentru a demonstra adevărul gândurilor sale. Aceasta se numește cartografiere. Deci, dacă avem ideea că partenerul nostru ne este indiferent, creăm noi rețele neuronale. Și totul pentru că creierul este elastic, adică este capabil să se schimbe. PFC poate fi comparat cu lucrătorul ideal, gata să ia măsuri pentru a demonstra validitatea fiecărui gând, adâncind astfel toate rețelele neuronale noi.
Deci, ce se întâmplă dacă ai ideea că partenerul tău a devenit indiferent față de tine? În acest caz, PFC-ul tău va înceta pur și simplu să observe toate lucrurile bune pe care le face pentru tine, concentrându-se doar pe căutarea de dovezi ale gândirii tale recente despre indiferența sa față de tine.
Viața ta se schimbă atunci când îți dai seama de câte ori te-ai uitat la viață printr-un filtru negativ, deoarece partea „incontrolabilă” a creierului caută în permanență o modalitate de a demonstra dreptatea gândurilor și temerilor noastre.
Gândește-te la implicațiile acestui lucru pentru relațiile tale personale și profesionale. Așadar, după o altă bătălie sau dezamăgire, începem imediat să privim o persoană dragă cu o privire încețoșată în speranța de a găsi dovezi ale indiferenței sale sau că nu ne mai dorește bine, neobservând toate lucrurile bune.
Acum înțelegi de ce o luptă poate determina doi parteneri să devină hipersensibili? Creierul tău vrea să simtă mai multă durere (și asta este paranoia).
Acum să vorbim despre viața ta profesională. Dacă șeful tău începe să te critice, chiar din acel moment cauți intens semne care să indice concedierea ta iminentă. Creierul nu va căuta dovezi că ești apreciat și că ai o productivitate ridicată a muncii, deoarece PFC a auzit deja critici la adresa ta și gândurile tale înfricoșătoare și deja caută în mod activ confirmarea lor! În mod surprinzător, frica începe să se hrănească singură, răspândindu-se ca un virus scăpat de sub control.
Crezi că viața este dificilă și că nu se poate avea încredere în oameni? Probabil că creierul tău caută deja dovezi în acest sens.
Creierul nostru vrea să găsească confirmarea gândurilor noastre, indiferent de cost. De exemplu, vrei să-ți cumperi o mașină roșie, iar acum oriunde ai merge, mașinile roșii te vor urma peste tot. Îți îndrepți toate eforturile către menținerea noii realități. Orice ai crede, gânduri bune sau rele, PFC-ul tău iese în evidență, evaluând lumea în așa fel încât să te înțeleagă.
De îndată ce mi-am dat seama de asta, creierul meu a explodat. M-am întrebat: spunem că oamenii se pot schimba, dar chiar îi lăsăm în cap?
Din fericire, acest lucru funcționează și în direcția opusă: atunci când gândurile noastre sunt pozitive, vesele, sănătoase și pline de dragoste, PFC va încerca să demonstreze că totul în lumea noastră este bine și va începe imediat să ofere „dovezi” adecvate. Acesta este motivul pentru care o zi minunată începe cu un început bun, iar un început rău duce invariabil la un sfârșit la fel de rău.
Dacă crezi că lumea se destramă, PFC-ul tău va începe instantaneu să caute dovezi ale sfârșitului lumii. Acum știm de ce sentimentul de a fi îndrăgostit face lumea din jurul nostru atât de frumoasă. Culorile par mai strălucitoare, miros mai dulce, iar lumea este un loc minunat, totul datorită dedicării PFC de a demonstra că avem dreptate.
Acum înțelegi de ce este atât de important să prețuiești viața și relațiile zilnic? Viața este prea scurtă și în același timp prea lungă pentru a fi ghidată de indicii unei minți negative.
Totuși, nici gândirea pozitivă nu este un panaceu. Gândurile noastre modelează literalmente lumea pe care o vedem în jurul nostru.
Prin urmare, atunci când relația ta se distruge, trebuie să acorzi o atenție deosebită problemei și să declari cu voce tare lucruri care se vor îmbunătăți în curând în această relație. Prefăcându-te și forțându-te să apreciezi chiar și cele mai mici, dar plăcute lucruri, îți pui creierul pe drumul spre a găsi dovezi că relația ta este viabilă și plină de iubire.
Amintește-ți, creierul tău este cel mai sigur responsabil pentru calitatea experienței de viață. Și cu ce gânduri îl hrănești – vei controla tot ce se întâmplă în viața ta.
