Iubirea poate să nu fie ceva pe care în mod tradițional îl considerăm „matur” sau „imatur”, dar adevărul este că abilitățile și modurile noastre de a iubi se maturizează în timp, așa cum facem noi înșine.
Putem vedea cu ușurință evoluția în noi înșine și în relațiile noastre în timp (sperăm) pe măsură ce creștem ca indivizi. Învățăm să facem față conflictelor, să facem compromisuri, să avem răbdare și să trăim în armonie cu ceilalți.
Care este diferența dintre iubirea matură și cea imatură?
1. Dragostea matură este calmă, dar iubirea imatură este haotică.
Gândește-te la frământările și dramele din fosta ta relație – hormonii care fac furori, doi copii sălbatici care încearcă să-și dea sens unul celuilalt. Curiozitate despre lume, despre alți oameni, despre cum funcționează lucrurile…
Și lipsa de claritate despre tine și personalitatea ta.
Această rețetă creează un mediu în care pacea pare evazivă și haosul este norma. Suntem mai atașați unul de celălalt decât ne iubim, iar acest lucru se manifestă în exploziile emoționale care apar atunci când plăcile tectonice ale vieții noastre se schimbă sub noi.
Cu toate acestea, pe măsură ce creștem și ne maturizăm, devenim (sperăm) mai stabiliți și mai pașnici. În pace cu viața noastră, cu rutina noastră și, mai ales, cu noi înșine.
Îl poți simți în interior și îl poți vedea cu ușurință în alții. Privește relațiile oamenilor din adolescență sau de la începutul anilor 20 și apoi privește relațiile oamenilor care au rămas împreună de zeci de ani, care și-au dedicat întreaga viață unii altora, care se înțeleg cu adevărat. Cu cât iubirea noastră devine mai „matură”, cu atât trebuie să devină mai pașnică.
2. Dragostea matură rezolvă problemele, iubirea imatură le ignoră.
Ar fi necinstit să spunem că în dragostea matură, și în orice altă iubire, nu există probleme – problemele și dificultățile nu dispar niciodată, indiferent cât de mult sunt doi oameni împreună și cât de bine se armonizează.
Diferența constă în ceea ce se face (și cum se face) atunci când apar aceste probleme.
Când alegem să ignorăm problemele sau să ne prefacem că acestea nu există, indică o lipsă de dorință (sau abilitate) de a le rezolva.
De asemenea, prezintă o imagine inexactă a modului în care arată o relație realistă.
Cred că acum, mai mult decât oricând, oamenilor li se arată cele mai importante momente din viața fiecăruia în timp ce răsfoiesc rețelele sociale. Se pare că toți sunt în mod constant fericiți și nu au niciodată certuri sau dezacorduri.
Am vorbit deja despre cum sunt rezolvate aceste probleme – dragostea matură recunoaște problema ca atare și apoi aduce doi parteneri împreună pentru a o rezolva ca o echipă.
Putem spune: „Este o problema și o vom rezolva împreună”, și nu „Problema ești tu și suntem noi unul împotriva celuilalt”.
Sau, așa cum ar spune iubirea imatură, „O să-l ignor, o să mă prefac că nu este nicio problemă și am să sper că va dispărea”.
E ca și cum ai conduce o mașină cu ochii închiși, prefăcându-te că nu există obstacole pe drum. S-ar putea să conduci puțin, dar în cele din urmă te vei prăbuși.
3. Dragostea matură stabilește limite, iubirea imatură este maltratată
Înțelege asta – dacă iubești pe cineva, nu înseamnă că ești sclavul lui.
Tu, ca persoană individuală și independentă, trebuie să ai în continuare limite fizice și emoționale care sunt stabilite în jurul tratamentului pe care îl vei accepta (și nu îl vei accepta).
Aceste granițe nu dispar în relația voastră. Ei trebuie să fie prezenți și să rămână reciproc inteligibili pentru amândoi.
Când îți sacrifici limitele și standardele, arată o lipsă de respect de sine și dorința de a spune: „Voi accepta orice tratament pe care mi-l dai, atâta timp cât vei rămâne cu mine”.
Dragostea matură are standarde pentru că dragostea ta pentru tine însuți este în centrul ei.
Dragostea matură spune: „Te iubesc și te voi sprijini, dar nu dacă mă rănești emoțional sau fizic”.
4. Dragostea matură te alege, iubirea imatură are nevoie de tine.
Aș putea primi niște critici pentru asta, dar să fim clari cu un lucru: nu ar trebui să te bazezi niciodată complet pe o altă persoană pentru fericirea sau împlinirea ta.
Acesta este ceva care trebuie să vină din interior.
Dar dragostea imatură simte că întreaga lor lume și personalitate se vor prăbuși dacă vor pierde această persoană.
Prin urmare, ei fac literalmente totul pentru a o păstra.
Inclusiv sacrificarea stimei de sine și a respectului de sine.
În primul rând, nicio relație sau partener sănătos nu te va pune vreodată într-o poziție în care trebuie să sacrifici aceste lucruri.
În al doilea rând, semnalează un nivel nesănătos de atașament și o lipsă de respect de sine, putere și independență.
Ar trebui să îți dorești sincer să fii cu partenerul tău din toată inima și sufletul tău? Desigur!
Prezența lui în viața ta ar trebui să fie sursa bunăstării tale emoționale și spirituale? Nu.
Tu ești și nu trebuie să uiți cum este să stai pe propriile tale picioare, altfel vei căuta constant cârje.
5. Dragostea matură este de încredere, iubirea imatură nu.
Dragostea matură este sigură de existența ei. Ea nu are îndoieli. Nu-i face griji că va fi abandonată. Nu trebuie să-și facă griji în mod constant cu privire la realitatea ei pentru că își știe poziția și unde se află.
Iubirea matură are încredere în sine, în relații și în toată munca pe care a făcut-o pentru a crește de-a lungul anilor. Este construită pe o fundație solidă.
Dragostea imatură, totuși, se simte neliniștită și ca și cum s-ar putea destrăma în orice moment și, ca urmare, trăiește în paranoia și nesiguranța.
Dacă sperăm să simțim vreodată pace și să ne bucurăm de anii de efort pe care i-am depus în construirea iubirii, trebuie să fim siguri că tot acest efort a funcționat cu adevărat.
O relație puternică și de încredere cu o persoană care în fiecare zi ne alege, la fel cum noi îl alegem pe el.
Nu există o bază mai puternică decât aceasta.
