fbpx

Vrei să trăiești mai mult? Calmează-ți rațiunea!

Există multe teorii despre longevitate. Majoritatea cercetărilor din acest domeniu justifică avantajul menținerii unei activități fizice și mentale constante a unei persoane pe măsură ce îmbătrânește. Cu alte cuvinte, experții susțin că activitatea creierului afectează în mod direct speranța de viață.

Cu toate acestea, rezultatele unui studiu recent realizat la Institutul Blavatik de la Școala Medicală Harvard sugerează că cheia longevității poate depinde și de nivelul, dar și de tipul activității creierului.

Deci, autorii studiului au descoperit că activitatea neuronală excesivă duce la o speranță de viață mai mică. Multitasking-ul și absorbția continuă a informațiilor din diferite surse media, fără timp planificat pentru odihnă sau pauze, pot duce la exces de creier.

Și un creier supraîncărcat accelerează schimbările legate de vârstă în procesele de stocare și gândire a memoriei. Și invers, oamenii de știință au dezvăluit o legătură directă între longevitate și o funcție a creierului mai măsurată: dacă o persoană nu depășește capacitatea creierului, atunci va trăi mai mult.

Ușor de zis, dar greu de făcut. În era digitală, activitatea cerebrală excesivă a devenit deja o normă. Oameni de toate vârstele trec acum de la o sarcină la alta, fiind în căutare constantă de următorul stimulent, fie că este vorba de o emisiune TV sau de notificări pe un smartphone.

Conform Pew Research Center, mai multe fluxuri de informații ne cufundă într-o stare permanentă de multitasking, împiedicând creierul să se concentreze, să finalizeze o sarcină sau să facă o pauză. Și cel mai neașteptat aici este faptul că, de fapt, îmbătrânirea normală necesită limitarea activității neuronale.

Harvard, oamenii de știință au studiat sute de creiere ale adulților donați de aceștia după moarte, în beneficiul științei. Acești oameni au murit între 60 și 100 de ani și erau „sănătoși cognitiv”.

Comparând materialul genetic al participanților la experiment de vârste diferite, oamenii de știință au ajuns la o descoperire uimitoare și, în același timp, șocantă: oamenii care au murit în intervalul de vârstă de 85-100 de ani au avut o expresie genică mai mică asociată cu hiperactivitate neurală decât cei care au murit cu zeci de ani mai devreme (în 60-80 ani).

Autorul studiului, profesor la Departamentul de Genetică de la Harvard Medical School și co-fondator al Centrului Paul F. Glenna pentru Biologia îmbătrânirii, Bruce Yankner spune: „Studiul nostru sugerează că îmbătrânirea este însoțită de o activitate neuronală anormală și distructivă, care nu numai că reduce eficiența creierului, dar este și dăunătoare  pentru sănătatea oamenilor și animalelor, reducându-și speranța de viață totală. Rezultatele noastre indică posibilitatea de a influența longevitatea prin modularea stării de activitate a creierului. “

Michael McConnell, un neurolog în cadrul Institutului Liberian pentru Dezvoltarea Creierului, notează: „Cel mai neașteptat lucru este că îmbătrânirea normală necesită limitarea activității neuronale în creier.” O scădere deliberată a stimulării mintale poate părea contraintuitivă, dar este cea mai bună modalitate de a menține sănătatea creierului.

Străduiți-vă pentru echilibru: mențineți-vă creierul activ, dar nu uitați să puneți deoparte timp pentru odihnă și pauze.

Linia dintre activitatea normală și excesivă a creierului rămâne neclară. Yankner spune: „Este dificil să tragi o linie, pentru că folosirea creierului pentru funcții noi precum învățarea unei limbi noi, învățarea unui nou instrument muzical sau finalizarea unor noi sarcini are un efect pozitiv asupra învățării și memorizării.” Aceste activități diferă de procesele distructive, care se manifestă sub formă de crampe musculare, schimbări de dispoziție, crampe, boala Alzheimer, tulburare bipolară și alte tulburări neurologice.

Există însă o veste bună: o scădere a activității creierului poate fi prevenită. Poți rezolva problemele unui creier supraexcitat prin simpla schimbare a comportamentului tău, recunoscând debutul unor astfel de momente de hiperactivitate și schimbându-ți obiceiurile în așa fel încât să te ajute să te relaxezi.

Redactorul Harvard Patrick J. Scherrett scrie: „Dacă munca te epuizează, îți este dificil să dormi și te face să renunți la divertisment, atunci concentrarea pe sănătatea mentală, fizică și emoțională te poate ajuta să îți păstrezi mintea limpede pe măsură ce îți îmbătrânești.”

Ce se poate face în cazul în care toate acestea sună foarte familiar? Începe să apreciezi momentele de calm. Planifică-ți timpul pentru tine. Ia o carte, desenează, scrie scrisori sau fă note într-un jurnal. Sau, chiar mai bine, stai în tăcere, „urmărind” gândurile care se strecoară prin minte în timp ce ești angajat în exerciții de respirație.

Pentru a obține pacea mentală și pacea fizică, este nevoie de practică, așa că timpul liber ar trebui să fie prioritatea ta. Pune-l în rutina ta. Dacă te obligi să faci zilnic ceva care te va ajuta să te relaxezi sau să îți crești prezența în propriul corp și nu doar în creierul tău, atunci îți vei asigura o viață mai lungă și mai sănătoasă.

© Articol tradus sau scris de Psihologia de Azi

Sursa: cluber