Singurătatea — este un sentiment temporar. Asta simți când rămâi singură într-un apartament o săptămână.
Acesta este momentul în care iubitul tău, cu care ai împărțit același pat în ultimele trei luni, a decis dintr-o dată să-l împartă cu altă femeie. Asta este când treci pe lângă un cuplu îndrăgostit care se țin de mâna, iar în mâinile tale doar o ceașcă de cafea.
Singurătatea vine în valuri. Te simți grozav și singurătatea îți aduce pace. Și apoi deodată tăcerea îți taie urechile și nu poți face nimic în acest sens.
Lucrul ciudat despre a fi singur este că nu trebuie să fii singur pentru a te simți singur. Cineva poate să stea lângă tine, să vorbească cu tine, să te privească, să spună lucruri pe care de obicei ți-ai dori să le auzi, dar totuși simți că nimeni nu este în jur.
Goliciunea este complet diferită. Goliciunea este ceea ce apare atunci când singurătatea se retrage. Golul rămâne.
Goliciunea nu vine și merge în valuri; este static. Nu simți gol, ci doar știi. Știi că lipsește ceva, dar nu știi ce până nu se umple acest spațiu gol.
Goliciunea nu se întoarce ca singurătatea. Odată ce o completezi, nu va mai apărea.
Golirea — este ceea ce simți când îți lipsește o relație. Singurătatea este ceea ce simți atunci când o relație se pierde.
© Articol tradus sau scris de Psihologia de Azi
