Să-ți trăiești viața nu pe o ciornă, dar direct pe curat. Fii sincer și adevărat!

Notează-ți undeva acest lucru important:

Viața începe întotdeauna… astăzi.

Am ascultat odată o înregistrare audio a unui apel la 911, în America. A sunat un bărbat. De la un avion în cădere.

Practic țipa, fără să-și ascundă panica:

– Am sunat la 911? Convorbirea este înregistrată, da? Așa e?

– Da, domnule. Da, este înregistrată. Ce se întâmplă, domnule?

– Ne prăbușim… Avionul… Se prăbușește…

– Ce avion, unde…

– E deja… N-o să reușim… Ellie, pe soția mea o cheamă “Ellie”, a strigat bărbatul.

– E însărcinată. Dă-i înregistrarea asta. Ellie, ești puternică, te rog să fii puternică și fără mine. Ellie, chiar dacă nu mă mai întorc, eu sunt acolo pentru tine, Ellie. Voi fi mereu alături de tine și de viitoarea noastră fetiță… Te iubesc, te iubesc… Ellie….

Înregistrarea se întrerupe…

Am plâns. Cât de greu este… Sincer. Foarte dureros.

M-am gândit: dacă aș fi, Doamne ferește, într-un avion în cădere, ce aș face? La ce m-aș gândi, ce mi-aș aminti, ce aș regreta, pe cine aș suna…

Imaginarea unui astfel de lucru – este foarte înfricoșătoare, dar utilă: afli ce este cu adevărat important și ce nu este, printr-o metodă simplă și fără ocolișuri.

Și iată acea afacere, în care ne chinuim de câte zile să ajungem într-un punct care să convină ambelor părți – este fleac acum pentru mine. Și acolo, în avionul care este pe punctul de a se prăbuși, nu-mi voi aminti cu siguranță de acea problemă în afaceri.

Dar fiica mea, care de o săptămână îmi cere să-i construiesc o cale ferată, pentru că hamsterul ei carea vrea să devină mecanic de locomotivă, este un lucru important pentru mine. Mai important decât orice afacere…

Propriul meu frate a dispărut într-o zi fără urmă. În dimineața zilei în care s-a întâmplat, el și mama mea mergeau spre stația de autobuz, iar el i-a spus mamei mele: „Vreau să-ți spun ceva…”.

Dar apoi a venit autobuzul, era aglomerat, mama se grăbea la serviciu, întârzia la o ședință, și a spus: “Vorbim seara, fiule, așteaptă-mă”.

Iar seara a dispărut.

Și nu s-a mai întors niciodată.

Mama mea vorbea adesea despre asta. Ea a spus: „Dacă aș fi știut…”

Vroia să spună că, dacă ar fi știut cum vor decurge lucrurile, ar fi ratat toate autobuzele și întâlnirile din lume pentru a afla ce voia el să spună atunci…

Ultima dată când mama lui și-a văzut fiul a fost prin fereastra acelui autobuz. Și a trăit cu această durere toată viața ei.

Dacă ai ști că este ultimul tău avion… Sau ultima ta întâlnire, ce? Ce ai fi spus diferit? Ai fi procedat diferit?

Știi, poate că ar trebui să trăiești această zi ca și cum ai ști că e ultima?

Ei bine, nimeni nu-ți va spune asta, așa că reține acest sfat: trăiește fiecare zi astfel încât, dacă va fi ultima, să nu regreți că ai irosit-o pe nimic…

Și pentru a-ți prioritiza viața, leagă-te mental de un avion în cădere condiționată, simte căderea liberă și…

Și acum, din acest punct este mai ușor să decizi ce este cel mai important, să construiești un traseu de viață corect și să îl trăiești din plin, ca și cum nu ai avea mai multe vieți, ai doar una.

Să-ți trăiești… singura ta viață cu convingerea că e  singura și cea mai valoroasă. Nu pe o ciornă, ci de la bun început pe curat.