Oamenii care se consideră mereu superiori și convinși că au întotdeauna dreptate reprezintă o risipă de timp și energie pentru noi toți.
Adevărata umanitate înseamnă, conform definiției din dicționare, „lipsa mândriei și a aroganței”.
Într-o lume în care mulți caută cu orice preț puterea și să-și asigure cele mai bune poziții sociale, întâlnirea cu cineva care știe să-și recunoască greșelile și admite că nu are toate răspunsurile e ca o gură de aer proaspăt. Cei care au curajul să-și ceară scuze, chiar dacă asta implică să lase de la ei, câștigă rapid respectul celor din jur.
Este un adevăr simplu: persoanele care urmăresc perfecțiunea dezvăluie, în mod ironic, propriile imperfecțiuni, pentru că oameni perfecți nu există. Iar dacă cineva neagă asta, problema nu face decât să se adâncească.
Astfel de oameni îi întâlnim peste tot: de la colegul care crede că le știe pe toate, la sala de sport sau chiar între rude care nu-și asumă niciodată greșelile.
„Nu îți pierde timpul cu o persoană care nu vrea să-l petreacă alături de tine”, Gabriel García Márquez.
Dacă o persoană nu coboară cu picioarele pe pământ și nu-și înghite orgoliul, va avea mereu probleme în relații.
Există o linie subțire între aroganță și încrederea sănătoasă în sine. Poți să fii sigur pe tine, fără să-i diminuezi pe ceilalți sau fără să cauți să-ți asumi meritele altora și să dai vina pe ei pentru greșelile tale.
Nimeni pe lumea aceasta nu e deasupra altora, indiferent de vârstă, gen, rasă sau statut social.
Ceea ce diferențiază oamenii buni de cei răi este, de fapt, abilitatea de a recunoaște sau nu că fiecare dintre noi merită respect.
Sigur că pot exista situații când nu suntem de acord cu cineva și izbucnește o contrazicere – este natural.
Dar, în loc să îl atacăm sau să ne răzbunăm pe celălalt, este mai înțelept să-i acceptăm greșelile și să căutăm împreună soluții pentru a rezolva problema.
Nu trebuie să ne întrerupem unii pe alții. E important să știm să ascultăm și să vorbim pe rând. Și, înainte să judecăm, ar fi util să încercăm să înțelegem perspectiva celuilalt.
Haideți să punem pe primul loc modestia, nu vanitatea, smerenia, nu egoismul, și obiectivitatea, nu aroganța.
Haideți să învățăm constant unii de la alții (și de la noi înșine), fără să credem vreodată că doar perspectiva noastră este corectă.
Să căutăm pacea, nu conflictele.
Iar dacă cineva continuă să se comporte arogant, poți alege să te îndepărtezi și să-ți păstrezi aproape doar acel cerc de oameni care aduc lumină în viața ta.
