Clipește de două ori și te vei trezi răsfoind calendarul vieții, revenind la un decembrie înzăpezit sau la un iulie sufocant al trecutului. Amintirile, dulci și acrișoare, au un mod de a te teleporta, nu-i așa?
Dar când acea mică călătorie pe linia memoriei devine o vacanță permanentă, dragul meu prieten, avem probleme. Nostalgia, oricât de dulce ar părea, este un fermecător insidios. Ea te atrage în trecut, convingându-te să rămâi. Dar crede-mă, acesta este unul dintre acele acțiuni pe durată limitată pe care nu vrei să le cumperi.
Îți amintești prima mușcătură din plăcinta cu mere a bunicii? Mirosul de iarbă proaspăt tăiată anunță primul tău meci fotbal în liceu? În orice caz, bucură-te de ele, prețuiește-le, pentru că sunt țesute în tapiseria ființei tale.
Totuși, dacă aceste momente prețuite încep să-ți întrerupă bucuriile actuale, este ca și cum ai încerca să conduci înainte în timp ce te uiți în oglinda retrovizoare. Nu trebuie să-ți spun cum s-ar putea termina asta.
Un vechi calendar poate fi plin de un trecut glorios, dar nu ar fi mai bine pentru noi să ne concentrăm asupra paginilor zilei de astăzi și asupra viitorului curat și neatins?
Dezgroapă-ți trecutul, pune-l sub lupa introspecției, notează lecțiile învățate. Dar odată ce cercetarea este finalizată, pune-l înapoi acolo unde îi este locul – pe raft, nu în centrul prezentului tău.
Din trecut se deschid panorame destul de pitorești, dar este cu adevărat înțelept să îngheți în ele? Amintește-ți că a trăi astăzi, a crea mâine este adevărata artă a arheologiei emoționale.
Evadează din cătușele unei mașini mentale a timpului. Fă un ritual de amintire și întoarce-te la locul prezentului. Dincolo de fantomele eșecurilor trecute și de nostalgia dulce-amăruie, te așteaptă o perspectivă strălucitoare, pulsand cu promisiunile prezentului și făcând semn pentru viitor. Accepta aceasta!
