Dacă ești empat, știi cât de singură poate fi o persoană. Desigur, poți fi înconjurat de oameni apropiați, în timp ce simți o legătură cu ei, dar totuși ai sentimentul că te afli într-un loc greșit.
Nu contează spre ce mergi sau cât de mult încerci, pentru că pur și simplu nu te poți simți făcând parte din acel loc. Da, unele zile sunt mai bune decât altele, dar sentimentul acela nu-ți părăsește niciodată capul pentru o clipă, nu-i așa?
Nu este nevoie să-ți fie rușine de acest lucru și nu este necesar să consideri că ești mai rău decât cei care sunt prezenți în viața ta. Pe baza diferitelor niveluri de energie ale celor din jurul tău, încercările tale de a te încadra și de a te simți confortabil printre ei pot să nu aducă întotdeauna rezultatele dorite.
Empatii sunt oameni foarte puternici și înzestrați. Ei au abilități la care alții nu au visat niciodată, dar acest lucru nu este întotdeauna atât de tentant pe cât pare. În exterior, poate părea că ai totul sub control, dar în realitate viața ta nu este diferită de viața oricărei alte persoane.
Ei deslușesc adevărata natură a oamenilor și înțeleg intențiile lor, așa că nu le este la fel de ușor să stabilească o legătură normală cu altcineva pe cât și-ar dori.
Se cunosc foarte bine pe ei înșiși și acest lucru le face și mai dificil să se „încadreze” în mediul normal. Dar, cu toate cele de mai sus, nu este în lucru neapărat rău. Odată ce un empat se împacă cu structura lumii din jurul său și învață să-și controleze darul, se va simți mult mai bine.
Tot ceea ce un empat a fost învățat în copilărie contrazice ce fel de adult va deveni. Va trebui să depășească mult și în acest proces este posibil să nu înțeleagă ce anume îi leagă de această lume.
Empaticii au venit aici pentru a-i vindeca pe alții, dar mai întâi trebuie să se vindece singuri.
© Articol tradus sau scris de Psihologia de Azi
