Învăț încet să nu mai aștept momentul perfect pentru a-mi atinge visele. Am voie să alerg după ceea ce îmi doresc, chiar dacă simt că nu sunt încă complet pregătită. Am voie să eșuez. Am voie să încerc, să realizez unde am greșit și să încerc din nou.
Nu trebuie să aștept până când simt că succesul este garantat, pentru că nu o să mă simt niciodată așa. O să mă îndoiesc mereu de mine. Voi avea întotdeauna o scuză să rămân în zona mea de confort. Dacă vreau să-mi ating obiectivele, atunci trebuie să îmi asum riscuri. Trebuie să le dau viselor mele o șansă de luptă.
Învăț încet să nu mai aștept ca oamenii să mă trateze diferit. Nu își vor schimba atitudinea dacă voi continua să accept felul în care se comportă. Trebuie să mă ridic în picioare. Trebuie să-i pun la locul lor. Și, dacă nu reușesc să-mi acorde respectul pe care l-am câștigat, atunci trebuie să plec de lângă ei. Trebuie să nu mai aștept ca ei să se schimbe, pentru că asta nu se va întâmpla niciodată decât dacă vor ei să se întâmple.
Învăț încet să nu mai aștept când vine vorba de relații. Răbdarea nu mă va duce nicăieri. Nu am de gând să mai aștept ca cineva să-mi ceară numărul.
Dacă există cineva demn de timpul meu, cineva fără de care nu-mi imaginez că trăiesc, în loc să aștept, pot face prima mișcare. Mă pot apleca pentru primul sărut. Pot să lucrez activ pentru o relație în loc să sper că vor depune eforturi pentru mine. Eu pot fi cel care ghidează relația către următorul pas.
Până nu găsesc pe cineva demn de timpul și atenția mea, nu are sens să stau pe fund și să aștept ca cineva să mă dea jos, pentru că toate lucrurile pe care sper că mi le va aduce o altă persoană sunt lucruri pe care le pot crea pentru mine. Pot să mă iubesc. Pot fi fericit fără o mână de ținut. Pot avea succes fără cineva din apropiere care să mă împingă înainte.
Învăț încet să nu mai aștept ca lucrurile să se schimbe. Problemele mele nu vor dispărea magic dacă sper destul de mult. Dorința la stele nu este aproape suficientă. Trebuie să fac ceva cu lucrurile care îmi provoacă stres. Trebuie să încetez să-mi accept lumea așa cum este și să fac o schimbare. Trebuie să mă descurc dacă vreau să trăiesc genul de viață cu care pot fi mândru. Trebuie să încerc din greu în fiecare zi.
