Invidia este un concept ambiguu. Acest sentiment poate proveni din motive de realizare sau poate din motive malefice. Și da, deschid cortina, dragii mei cititori:
Toți invidiază. Doar altfel.
Invidia sănătoasă este atunci când îți dorești la fel ca această persoană, de exemplu, vrei să obții același corp zvelt – dar nu experimentezi sentimente de opresiune, furie, simți motivație și energie.
Invidia patologică – atunci când o persoană dorește la fel ca obiectul invidiei, totuși, nu va face nimic pentru aceasta și, de regulă, o persoană alege cea mai ușoară cale: arunca venin. O persoană invidioasă este sugrumată de furie, asuprire, uneori chiar frică, iar toate aceste sentimente îl îndeamnă la agresivitate.
Diferența este clară, cred. Deci, care este motivul acestei invidii patologice? De ce ești invidios? De ce vor să te rănească, să te insulte, să te aducă la emoții?
Ei vor la fel ca tine! Ei vor literalmente să devină tu, nu suportă faptul că nu pot face la fel ca tine! De regulă, astfel de oameni sunt obișnuiți să se compare cu ceilalți, să concureze cu alți oameni, prin urmare, pentru ca măcar să te ajungă din urmă, te vor trage în jos, încearcă să te coboare la nivelul lor.
Nimănui nu îi pasă de învinși. Dacă încearcă să te insulte, te agăță, te coboară la pământ, atunci ești mai bun decât ei, atunci ești o persoană interesantă! Și asta se aplică oricărei agresiuni, pasive sau active.
Știu acel sentiment când îți împărtășești rezultatele și ți se spune: „Și ce mare lucru ai făcut?” Și odinioară așa era, chiar am luat la inimă aceste cuvinte, pentru că nu înțelegeam natura acestei negativități.
Cei care încearcă să te zdrobească, să te rănească sunt niște neînțelepți. Ei nu au propria lor viață bogată, nu sunt nimic din ei înșiși. Punct.
