La locul de muncă, acasă, reacționăm adesea exagerat la multe evenimente. Da, nu putem influența ceea ce se întâmplă, dar atitudinea noastră depinde numai de noi.
Obiceiul de a ne îngrijora, de a ne face griji, de a ne supăra este un obicei de a trăi în tensiune. Ne „încălzim” pentru a putea face față cu mai mult succes problemelor.
Și apoi ne întrebăm unde s-a dus toată energia. Nicăieri. Iar acum, când corpul și psihicul sunt epuizate, situația de viață devine cu adevărat periculoasă. Dar noi am făcut să fie așa.
Dacă știi că această particularitate se află în spatele tău, începe să folosești tehnici simple de relaxare.
Acestea opresc presiunea emoțiilor negative atunci când creierul obișnuiește să eticheteze situația ca fiind periculoasă. Atunci când faci aceste tehnici, ritmul cardiac scade, tensiunea arterială nu mai crește și mușchii se relaxează.
Iată câteva tehnici de relaxare:
1. Respirație diafragmatică. Să-ți iei un moment pentru a înțelege modul în care respiri. Este posibil ca doar partea superioară a pieptului să fie implicată în respirație. Apoi încearcă să o relaxezi și inspiră din partea inferioară a abdomenului. Poți să te întinzi pe podea pentru a te concentra mai ușor.
Pe măsură ce inspiri, abdomenul se retrage și diafragma se ridică. Inspirația și expirația lentă și profundă din abdomen este relaxantă și liniștitoare.
2. Relaxare. Modul în care funcționează mintea și corpul este acela că, imediat ce ne concentrăm asupra respirației, ne relaxăm imediat.
Astfel, poți induce cu ușurință un răspuns de relaxare prin simpla observare a respirației. Închide ușile, așează-te pe un scaun, să-ți pui mâinile pe genunchi.
Concentrează-te asupra modului în care inspiri și expiri. Cum respiri? Ce senzații apar în corpul tău? Dacă atenția ta începe să sară, dă-i șansa („acum mă gândesc la un gând”) și întoarce-te din nou la respirație. Este util să petreci între 3 și 20 de minute în această practică.
3. Scanare corporală. Așează-te pe marginea unui scaun, cu spatele drept, mâinile pe genunchi, picioarele pe podea. Începând cu picioarele, fii atent la senzațiile pe care le simți.
Cum îți simți picioarele pe podea? Poți simți cum îți ating hainele picioarele? Ce simți? Nu te implica în povestiri sau judecăți cu privire la aceste senzații.
Experimentează-le. Să faci acest lucru timp de cel puțin 30 de secunde și până la un minut. Acum să-ți îndrepți atenția spre tibii. Concentrează-te asupra oricăror senzații pe care le experimentezi.
Continuă să repeți procesul pe fiecare parte majoră a corpului: gambele, șoldurile, bazinul, spatele, pieptul, brațele, gâtul, umerii și capul.
După ce ai terminat de scanat corpul, să-ți îndrepți din nou atenția spre abdomenul inferior și respiră adânc una sau două ori înainte de a-ți continua ziua.
4. Tensiunea conștientă. Dacă tensiunea a devenit cronică, simpla relaxare nu o va ameliora. Corpul este obișnuit cu spasmul. Trebuie să faci lucrurile diferit. Să-ți crești tensiunea cât mai mult posibil.
Atunci relaxarea se va produce din reflex. Stai pe marginea unui scaun, cu mâinile pe genunchi și picioarele pe podea. În următoarea inspirație, să-ți încordezi mușchii faciali timp de 5 secunde. În timp ce expiri, eliberă tensiunea. Concentrează-te pe orice senzație pe care o simți în timp ce strângi și desprinzi acești mușchi.
Acum mută-ți atenția spre gât și umeri, repetând aceeași tehnică de tensionare și relaxare. Repetă acest model prin toate grupele de mușchi din corp: gât, umeri, brațe, mâini, piept, spate, talie, șolduri, glezne și picioare.
În timp ce faci acest lucru, încearcă să nu încordezi nicio altă parte a corpului decât cea pe care te concentrezi în prezent.
Cu cât exersezi mai mult aceste tehnici, cu atât devin mai obișnuite. Acest obicei va fi răsplătit prin timpul și energia pe care le vei câștiga prin gestionarea răspunsului la stres.
