Dacă citești asta, sunt șanse să te simți frustrat în relația ta chiar acum. Poate că lucrurile nu merg așa cum te așteptai, sau simți că lipsește ceva… dar habar nu ai despre ce este.
A nu putea identifica sursa dezamăgirii într-o relație este ceva care se poate întâmpla oricui.
Iată patru motive adesea trecute cu vederea pentru care te simți așa și ce poți face cu ele:
1. Nevoile tale nu sunt satisfăcute
Există două motive pentru care nevoile tale nu sunt satisfăcute în relația ta:
- Ți-e frică să-i ceri partenerului tău ceea ce ai nevoie.
- Nu ai o idee clară despre nevoile tale adevărate.
În primul scenariu, nu ești singurul care crede așa – ai fi surprins cât de mulți oameni aleg să-și lase nevoile nesatisfăcute în relații pentru a evita conflictele și conversațiile dificile.
Cu toate acestea, comunicarea nevoilor tale partenerului tău este necesară pentru a stabili o conexiune autentică și pentru a crea o relație reciproc avantajoasă. Din păcate, celălalt semnificativ nu-ți poate citi niciodată gândurile, așa că nu va înțelege niciodată ce îți lipsește – cu excepția cazului în care vorbești din inimă și le explici nevoile tale.
Amintește-ți că fiecare nevoie nesatisfăcută generează resentimente, frustrare, confuzie și ruperea relației. Este mai bine să ai o conversație dificilă decât să rămâi într-un ciclu de nemulțumiri, nu-i așa?
Al doilea scenariu este să-ți determini nevoile. Fă-ți timp să te așezi și să te întrebi ce ai nevoie cu adevărat de la un partener? Ce lipsește din relația ta? Ce gest sau schimbare te-ar face mai fericit?
Desigur, nu vei putea obține toate răspunsurile într-o singură zi, dar în cele din urmă vei înțelege mai bine ce anume îți lipsește într-o relație – cu condiția să fii complet sincer cu tine însuți.
Apoi revină la primul scenariu – spune-i partenerului despre nevoile tale.
2. Ți-e frică să nu fii vulnerabil.
Frica de vulnerabilitate este destul de comună.
Îi ascunzi de partenerul tău cine ești cu adevărat? Întâmpini dificultăți în viața personală? Crezi că partenerul tău te va respinge dacă vede că nu ești atât de perfect pe cât încerci să pari?
Toate cele de mai sus sunt semne că te lupți cu vulnerabilitatea în relație, care, la rândul său, împiedică relația să avanseze și te face să simți că lipsește ceva.
Frica ta poate fi că asociezi vulnerabilitatea cu slăbiciunea sau supunerea. Cu toate acestea, vulnerabilitatea are mai mult de-a face cu puterea și curajul, deoarece a fi deschis față de ceilalți vine întotdeauna cu riscul de a fi respins sau rănit.
Desigur, dacă ai avut o copilărie dificilă și ai crescut cu părinți indisponibili din punct de vedere emoțional, judecători sau chiar abuzivi, acceptarea vulnerabilității poate fi deosebit de dificilă pentru tine, dar nu imposibil.
Permițându-ți să fii vulnerabil este singura modalitate de a te conecta cu adevărat cu partenerul tău. Vulnerabilitatea este cheia unei comunicări sigure și sincere și, prin urmare, a unei relații autentice și puternice.
Lasă-ți partenerul să fie umărul tău pe care să te sprijini; lasă-l să-ți vadă partea vulnerabilă și tot ceea ce îți este frică să arăți restului lumii. Poate fi dificil și înfricoșător, dar la fel este și tot ceea ce face ca viața să merite trăită.
3. Lași scenariile și normele sociale să-ți otrăvească relația.
Subiectul scenariilor și normelor sociale poate fi complicat pentru că atâta timp cât suntem membri ai societății, ele ne vor influența întotdeauna și modul în care ne abordăm relațiile.
Cu toate acestea, atunci când permitem acestor scenarii sau norme sociale să dicteze modul în care ne gestionăm viața amoroasă și cum ne abordăm relațiile, apar sentimente de nemulțumire, frustrare și resentimente și ajungem să ne autosabotăm.
La urma urmei, cum poți fi cu adevărat mulțumit de relațiile tale dacă le orientezi și le evaluezi pe baza așteptărilor și ipotezelor altor oameni, și nu pe ale tale?
Există lucruri care sunt bune pentru toate relațiile, cum ar fi tratarea partenerului tău cu bunătate și respect, respectarea diferențelor și învățarea artei de a spune adevărul înțelegând importanța relației tale. Din păcate, normele sociale se referă la conformarea cu un standard de comportament care te asigură că vei fi orice, în afară de adevăratul tău sine.
Cu cât permiți mai mult ca normele sociale să-ți otrăvească relația, cu atât mai mult îți pui în pericol fericirea în ea. Încearcă să-ți amintești că relațiile celorlalți nu sunt ale tale. Fiecare persoană se comportă diferit în relații și are nevoi diferite.
Un anumit set de comportamente poate să se potrivească și să-i satisfacă pe alții, dar s-ar putea să nu se potrivească ție, personalității tale, nevoilor și obiectivelor relației.
Începe să construiești relații în propriile condiții.
4. Crezi că asemănarea înseamnă compatibilitate
Partenerului tău îi plac activitățile în aer liber, în timp ce preferi să stai acasă cu o cafea și o carte. Îți place să gătești și să guști mâncăruri gourmet în timp ce partenerul tău insistă să comande pizza.
„Chiar poate funcționa dacă suntem atât de diferiți?”
Cred că toți am trecut prin asta. Să observi că tu și partenerul tău aveți o mulțime de diferențe poate fi înfricoșător – și te înnebunește treptat. Începi să te întrebi dacă relația ta este o pierdere de timp și dacă este posibil să mergi mai departe cu o persoană care privește altfel viața.
Totuși, toată această incertitudine poate încetini dezvoltarea relației tale și te poate împiedica să stabilești o legătură puternică cu partenerul tău. Vreau să vă atrag atenția asupra a trei lucruri:
- Întotdeauna vor exista diferențe între doi oameni.
- Diferențele dintre tine și partenerul tău condimentează de fapt lucrurile în relația ta (chiar ți-ar plăcea să fii într-o relație cu tine însuți?).
- Asemănarea nu înseamnă compatibilitate.
Așa e, asemănarea nu înseamnă compatibilitate.
Ceea ce este mai important decât diferențele reale este capacitatea cuplului de a se respecta unul pe celălalt pentru ceea ce sunt și, în același timp, de a fi deschis să se influențeze unul pe celălalt.
Adesea este nevoie de timp pentru a atinge acest echilibru între acceptare și dorința de a schimba, dar chiar și dorința de a învăța să respectăm diferențele celuilalt poate ajuta o relație să devină mai rezistentă și mai flexibilă.
O întrebare mai previzibilă decât „Suntem prea diferiți?” ar putea fi „Putem fi toleranți unul față de diferențele celuilalt în timp ce rămânem curioși în privința lor?”
