fbpx

Semnalul de alarmă care te anunță că nu îți educi copilul corect

Copii aduc în viața noastră un grad enorm de responsabilitate. Și asta nu doar pentru că ne angajăm să le protejăm bunăstarea fiziologică din prima secundă a existenței lor, ci și pentru că responsabilitatea pentru cea mai mare parte a sănătății lor psihologice cade, de asemenea, pe umerii noștri.

Cu toții am auzit de mii de ori cât de fundamental este impactul părinților în contextul conturării portretului psiho-emoțional al odraslei lor. Și chiar dacă acest adevăr este perceput drept un clișeu astăzi, autenticitatea lui rămâne a fi la fel de valabilă.

Modul în care ne tratăm copilul reprezintă, în același timp, și modul în care el se va trata pe sine însuși în viitor. Mai mult de atât, relația pe care o stabilim cu el și modelul psiho-emoțional, pe care i-l prezentăm, vor fi baza tuturor relațiilor interumane, pe care acesta le va crea în viitor.

Ne dăm seama, însă, că educația este un proces mult prea complex și individual, pentru a-l încadra, în mod superficial, în câteva rânduri. De aceea, intenționăm mai degrabă să atragem atenția voastră asupra celei mai universale erori, pe care o comit majoritatea părinților.

E vorba despre încălcarea principiului ,,Fii omul în care ai vrea să se transforme copilul tău.

Într-adevăr, facem o greșeală enormă atunci când le cerem copiilor noștri să posede trăsături, pe care noi înșine nu le posedăm. În acest fel, le instalăm copiilor noștri convingeri eronate despre personalitatea perfectă spre care aceștia ar trebui să tindă, fără a le oferi instrumentele psiho-cognitive, pentru a face asta.

Noi le cerem să fie oameni onești, dar ei ne urmăresc mințind și utilizând mijloace corupte în comunicarea cu oamenii.

Noi le cerem să fie amabili și drăguți cu ceilalți, dar ei ne urmăresc ofensând chelneri și trecând, cu indiferență, pe lângă un om, care ne cere ajutorul.

Noi le cerem să se iubească pe ei înșiși, dar ei ne urmăresc privindu-ne cu repulsie în oglindă și plângându-ne că nu suntem suficient de buni.

Copii sunt ființe inteligente. Ei niciodată nu se vor lăsa mințiți și vor simți când cineva ca încerca să ascundă adevărul de la ei. Poate nu o vor face instant, dar fără îndoială – o vor simți la un moment dat. Și atunci le veți traumatiza incredibil de mult. Se vor simți trădați de cei mai apropiați oameni lor, experimentând greutăți cumplite în procesul lor de integrare socială.

Mai există un detaliu important aici – nu trebuie să ascundeți de la el nici eșecurile voastre!

Camuflând partea voastră umană, vulnerabilitatea și slăbiciunile, veți ajunge la aceeași finalitate, copilul va realiza că este mințit și se va distanța.

Scopul principiului menționat mai sus nu constă în crearea unei imagini al părintelui perfect, care cere același grad de perfecțiune absolută de la odrasla sa. Dimpotrivă, scopul acestuia constă în a-i arăta copilului că suntem și noi oameni, că greșim și că ne vine dificil să facem față lucrurilor, uneori.

Dar chiar și în astfel de circumstanțe izbutim să mergem înainte, să ne perfecționăm și să rămânem fideli moralității și viziunii noastre existențiale.

Respectați acest principiu și veți descoperi o dimensiune completamente nouă și calitativă a educației!

Daniela M. pentru pishologiadeazi.ro

© Articol tradus sau scris de Psihologia de Azi