Cel mai uimitor și mai ciudat paradox al timpurilor nostru este incapacitatea oamenilor de a comunica. În așa fel încât totul să fie clar pentru toată lumea și cât mai deschis.
Aceasta este întrebarea pe care o ridică profesorul Stephen Pinker, subliniind că doar cunoașterea și înțelegerea mecanismelor procesului de comunicare nu este suficientă pentru a-l face eficient și productiv.
Desigur, în teorie totul este simplu și clar. Însă nu pot fi ignorate prejudecățile sociale, culturale și economice cu care noi, așa cum spun ei, suntem încărcați până la în vârf.
Acest paradox, numit de Pinker „blestemul cunoașterii”, este simplu: avem tendința de a folosi propria vorbire sau dialectele sale pentru a propaga ideile noastre; împrăștiem termeni și cunoștințe disponibile, impunându-ne literal poziția. Cunoașterea noastră pare atât de evidentă pentru noi încât suntem convinși că și restul știu despre ea.
Cert este că comunicarea și căutarea adevărului necesită o abordare integrată. Subiectul discuției ar trebui împărțit în blocuri mai puțin complexe, astfel încât toată lumea să poată contribui la discuții. La urma urmei, o singură persoană nu poate ști niciodată totul și orice, indiferent de IQ-ul pe care îl posedă.
Și aceasta este principala dificultate: sistemul de învățământ modern cu „experții săi într-un anumit domeniu” sugerează că o persoană poate cunoaște și raționa cu încredere deplină. Drept urmare, așa-numiții experți bombardează pur și simplu creierul ascultătorilor cu termeni și concepte complexe, ceea ce este și mai confuz.
Deci, cum depășim acest „blestem”? Profesorul Pinker oferă următoarele metode:
1. Testarea mesajului tău
Înainte de a încerca să-i convingi pe ceilalți de ceva, încearcă să începi … să convingi și să crezi singur.
Dacă oricare dintre afirmații îți sunt de neînțeles sau inacceptabile, atunci vei înțelege imediat care este legătura slabă în argumentele prezentate. Un alt mod de a-ți testa „discursul” este să vorbești cu un public care îți împărtășește în mod deliberat convingerile și te poate ajuta să le transmiti cât mai eficient.
Apropo, în epoca victoriană, scriitorii au fost invitați să citească lucrările lor oamenilor obișnuiți înainte de a le publica. Astfel, s-ar putea asigura că romantismul lor va fi apropiat și interesant pentru absolut toată lumea, indiferent de ocupație.
2. Alege cuvintele și frazele cu atenție atunci când încerci să-ți transmiți gândurile
Cu cât vorbești mai clar, cu atât sunt mai mari șansele de succes. Alege cuvintele astfel încât acestea să fie foarte clare în concordanță cu esența, să fie clare, inteligibile și adecvate. Și crede-mă, acest lucru nu este deloc dificil.
3. Fă o pauză
Unul dintre numeroasele moduri de a face legătura cu ceilalți este să te poți opri pentru a regândi din nou totul, până când ai ajuns la un consens cu tine. Nu exagera în dorința ta de a convinge pe cineva, pentru că vei obține un rezultat diametral opus.
Acest lucru este explicat foarte simplu: cu cât devii mai nervos și supărat, cu atât explicațiile și poziția ta vor deveni de neînțeles. Drept urmare, publicul țintă este în sfârșit confuz.
4. Editează – mai mult, scrie – mai puțin
Aceasta este ultima recomandare și piatra de temelie a unei bune comunicări. Oricât de repede îți formulezi și îți notezi gândurile, nu te grăbi să le aduci imediat în public.
Cert este că un conținut bine editat este, de fapt, conținut care a trecut toate „gradele de verificare”. La urma urmei, corecțiile și completările sunt un exercițiu care ajută la calcularea tuturor capcanelor ideii tale.
Prin urmare, o editare bună și competentă poate face o diferență mare pe termen lung. Și asta înseamnă că te vor auzi. Vor înțelege. Vei ajunge la mințile și inimile altor oameni!
