Odată, un om a început să se îndoiască de bunătatea lui Dumnezeu.

De fiecare dată, privind în jur, vedea doar durere și suferință. Se simțea abandonat, fără speranță, neputincios …

Într-o zi a văzut o fetiță îmbrăcată într-o rochie veche dărăpănată. Nu purta pantofi, pielea delicată de pe picioarele copilei era acoperită de murdărie și mici răni. Copila arăta ca o păpușă stângace, aruncată pentru că a devenit plictisitoare. Ochii ei strălucitori, mai adânci decât oceanul, atingeau fiecare colț al sufletului acelui bărbat. Inima i se rupea și dintr-o dată, exclamă:

„O, Doamne, cum ai putut să permiți așa ceva? Nu poți face nimic pentru această fată minunată? ”

Și aici, ca din senin, s-a auzit răspunsul:

Nu crezi că aceasta este o lecție pentru noi toți?

Dumnezeu mizează pe noi pentru a ne ajuta reciproc!

Deci, dacă ai mai mult decât ai nevoie sau mai mult decât poți cheltui, împărtășește-l!

Aruncă ceva lumină în cea mai întunecată oră a cuiva!

Fii asemenea unui far!

Bunătatea este contagioasă. De ce să nu începi azi … De ce să nu începi acum?

Fii binele pe care vrei să-l vezi în oameni.

Te va face mai fericit! Sunt sigur!

© Articol tradus sau scris de Psihologia de Azi