În tezaurul nostru european de valori, există acest lucru: luxul de a fi noi înșine. Luxul de a spune ce credem și de a face ce vrem. Ne alegem propria cale în pofida opiniilor celorlalți oameni. Viața este una, este scurtă, nu există nici timp, nici dorință de adaptare la interesele altora.
Dar există o mică problemă în acest butoi de miere: dacă o persoană umblă încolo încoace cu unicitatea și libertatea sa, ca un dar al lui Dumnezeu, dacă nu recunoaște alte păreri și opinii decât ale lui, această persoanaă îi plictisește repede pe alți oameni.
Nu există favoriți și izgoniți în societate sau oameni ce sunt iubiți pentru că s-au născut sub o stea norocoasă și cei ce sunt urâți pentru că o aura neagră invizibilă pentru ochi, dar prinsă de inimă, plutește deasupra lor.
Există oameni cu care te simți confortabil și oameni de care vreai să fugi.
Într-o zi, s-a întâmplat să fiu la o prelegere susținută de un scriitor celebru care îmi spunea cum să creez o capodopera literară demnă de admirația cititorilor.
Credeam că nu există secrete de care ai nevoie pentru a te naște înzestrat pentru cei cărora Dumnezeu le șoptește replici la ureche, le notează pe hârtie și le arată lumii, iar lumea începe să danseze exaltată, aplaudă cu voce tare și le acordă premii.
S-a dovedit că, pe lângă darul, talentul, efortul, munca colosală asupra abilităților tale, trebuie să ții cont de faptul că trebuie să scrii exact ceea ce persoana vrea să citească, iar cel mai bine, scrie anume despre această persoană.
Atunci lectura va fi fascinantă, iar cartea se va numi genială.
Așa este și în viață. Iubim, apreciem și respectăm nu oamenii înșiși, ci atmosfera pe care ei ne-o oferă. Emoțiile pe care le primim de la ei. Ne iubim pe noi înșine lânga ei. Aceștia sunt oglinda noastră în care suntem reflectați.
Oglinda nu va spune niciodată: „Vreau să fiu eu însumi”, „Voi reflecta doar ceea ce gândesc, doar ceea ce îmi doresc”. Este un obiect extrem de sincer. Nu ne impune, nu dictează cum ar trebui să arătăm data viitoare când ne apropiem de ea.
Poate că m-am lăsat prea mult purtat de valul metaforelor, dar anume astfel de oameni – sănătoși, holistici, cinstiți, extrem de simpli, dar autosuficienți – sunt iubiți, apreciați și respectați.
Cei care nu trec granițele, cei care nu se bagă în suflet, cei care înțeleg bine cine sunt, care sunt avantajele și dezavantajele lor și care este funcția lor principală în viață.
Filosofia chineză insistă că o persoană ar trebui să-și șlefuiască colțurile ascuțite și să învețe lucruri noi până în ultimele sale zile, transformându-se în ceva confortabil, bun, rotund. O persoană nu trebuie să se înțepe cu spini și să se agățe de alții ca iedera.
Cum să te „lustruiești” exact? Ce trebuie să știți și să luați în considerare?
Mai întâi trebuie să devii cineva care este fericit cu viața lui și care se poate numi fericit. Oamenii nu sunt atrași de nefericiți și nenorociți:
Învață să găsești bucurie în ceea ce faci și atunci fericirea însăși va veni în casa ta.
Nu vă așteptați la fericire în formă de evenimente din afară sau schimbări spre bine. Trebuie să fii fericit chiar acum. Fii o persoană luminoasă, bună și energică, astfel încât toți ceilalți să se simtă fericiți cu tine.
Următorul pas:
Taci dacă cuvintele tale nu schimbă tăcerea spre bine.
Lasă dorința de a critica, a reproșa și de a acuza pentru tine. De regulă, adulții sunt bine conștienți de punctele lor slabe și de deficiențele lor; nu trebuie să i le arăți tu. Laudă, susține și insuflă încredere. O persoană generoasă din punct de vedere emoțional este un fenomen foarte rar.
O altă abilitate utilă:
Privește întotdeauna ce se întâmplă dintr-un punct de vedere pozitiv, dacă nu există, lustruiește partea întunecată până când va străluci.
Caută avantaje în orice: nu există necazuri din care să nu înveți, nu există oameni de la care să nu ai ce învăța. Încearcă să privești viața din unghiuri diferite, fii mai blând față de oameni și situațiile din jurul tău. Nu te grăbi să judeci și să evaluezi.
Ultima regulă:
Între tine și o altă persoană, întotdeaună există 10 pași, dacă ai mers pe cei cinci și nu te-a întâlnit nimeni, întoarce-te și pleacă.
Nu-i impune pe cei care nu te văd ca pe prietenul lor și ca pe cineva cu gânduri asemănătoare, lasă-i pe cei cu care te simți inconfortabil și pe cei de care te-ai plictisit. Cautăți oamenii „tăi”. Atunci sentimentele vor fi reciproce.
