Cei mai mulți dintre noi am simțit la un moment dat în viața noastră că încrederea noastră a fost erodată. Inutil să spun că această experiență poate fi foarte dureroasă. Poate că încă ne este frică să avem încredere din nou. Ne gândim: „În cine pot avea încredere? Și de unde știu că pot avea încredere în ei?
Dar încrederea este unul dintre acele lucruri pe care nu le putem șterge doar cu o radieră. Aceasta este o componentă critică a relației noastre; unii o numesc fundația. Fără ea, este foarte greu să te calmezi și să iubești.
Mai jos sunt cele opt adevăruri ale încrederii:
1. Cu toții am fost răniți la un moment dat și ne-am pierdut încrederea
Să începem cu un adevăr de netăgăduit: fiecare dintre noi are motive să nu avem încredere. Cu toții ne-am simțit răniți, dezamăgiți, respinși, speriați și abandonați. Cu toții am suferit într-un fel sau altul și toți am experimentat dureri în relație.
Practic, suntem cu toții în aceeași barcă. Spunem asta pentru că ne face plăcere să știm că nu suntem singuri. Cu toții am fost răniți și toți încercăm să evităm să se întâmple din nou.
2. Nu folosi „încrederea” ca mijloc de autoapărare
De obicei, încercăm să evităm durerea în relație reținând încrederea până când știm că suntem în siguranță. Încrederea devine un mecanism de apărare – dacă o persoană „ne câștigă încrederea”, atunci i-o vom oferi cu plăcere.
Și aici constă problema. Pentru că nu există niciodată garanții. A cere cuiva „să ne câștige încrederea” înseamnă adesea să-i ceri să nu greșească sau să ne facă să ne simțim inconfortabil. Și aceasta este o sarcină imposibilă.
3. Încrederea nu vine cu garanții și este în regulă.
Din păcate, nu există garanții în relații (calculatoarele au garanții, dar nu și oamenii). Și într-o relație de dragoste, nu există garanții. Suntem prea complexi pentru asta. De fapt, nu o să-ți placă, dar ceea ce poți garanta probabil este că uneori te vei simți rănit de oamenii pe care îi iubești.
Adevărul este că dezamăgirea, respingerea, frica, abandonul și neînțelegerile fac parte din înțelegerea unei relații. Trăim aceste sentimente indiferent cu cine suntem. Nu pentru că suntem alături de oameni nesiguri, ci pentru că suntem oameni. Încrederea este o decizie pe care trebuie să o iei știind că nu există garanții.
4. Încrederea nu înseamnă găsirea persoanei perfecte, de încredere.
Încrederea este un acord pentru a depăși resentimentele atunci când apare. Dacă abordăm încrederea din acest punct de vedere, atunci încrederea devine mult mai ușoară.
Dintr-o dată, trecem de la încercarea de a evita durerea (ceea ce este imposibil) la acceptarea că putem depăși orice ne iese în cale. Acest lucru ne ajută să ne simțim mai puternici și, prin urmare, mai încrezători și mai puțin frică.
5. Nemulțumirile din trecut nu pot justifica neîncrederea în viitor.
Când folosim experiențele trecute ca motiv pentru a nu avea încredere din nou, de fapt ne rănim doar pe noi înșine. Din nou, fiecare dintre noi are motive să nu avem încredere.
Fiecare dintre noi are o listă lungă! Dar a ne închide unul de celălalt nu face decât să agraveze problema – nu ne ține în siguranță, ne face să fim singuri.
6. Credința este o glumă despre problemele de încredere
Ce poți face pentru a depăși problemele de încredere? Poți lua o decizie conștientă și să mergi pentru ea. Exact. Sari si crede. Când decizi să ai încredere în cineva, înseamnă că crezi în onestitatea acelei persoane.
A avea încredere înseamnă a ști că, până la urmă, intențiile acelei persoane sunt bune. Și înseamnă, de asemenea, că știi că el poate face greșeli. Dar construirea unor relații puternice este posibilă.
7. Și tu vei face greșeli în relații.
Când ne este frică, facem greșeli. Prin greșeli, înțelegem că îi rănim pe alții, că nu acționăm în conformitate cu cea mai înaltă integritate a noastră. Frica ne face să acționăm. Și dacă ești sincer cu tine însuți, știi că cel mai probabil ai făcut același lucru. Este regretabil, dar este adevărat.
Dacă am putea recunoaște acest lucru în mod colectiv și să-i tratăm pe alții (și pe noi înșine) cu compasiune atunci când suntem mai degrabă agresivi decât judecăți, această lume ar fi un loc complet diferit, iar relațiile noastre ar fi cu siguranță pline de mult mai multă încredere.
8. Încrederea externă începe cu cea internă
Când avem încredere mai întâi în noi înșine, ne permite să facem față greșelilor celorlalți cu mai multă ușurință și har. Dacă știi că indiferent ce – indiferent ce face partenerul tău, indiferent de problemele apar – vei fi bine, atunci încrederea va fi mai ușoară.
Îți dai seama că încrederea nu înseamnă să nu mai ai niciodată emoții negative; înseamnă să știi că te poți descurca cu orice îți iese în cale. Acest lucru va genera încredere.
Încrederea nu este alegerea persoanei potrivite. Adică, este o alegere, așa că încearcă să nu alegi orbește. Dar amintește-ți, nu te înscrie pentru o relație cu un robot – te înscrii pentru o relație cu o altă persoană.
Când decizi să ai încredere în cineva, spui: „Știu că în adâncul sufletului ești o persoană bună cu intenții bune. Știu că din când în când vei fi speriat și pierdut și voi încerca să te susțin și/sau să arăt compasiune atunci când se întâmplă acest lucru. Și știu că până la urmă bunăstarea mea depinde doar de mine.”
Aceasta este o declarație mare – un angajament real. Dar este și destul de fezabil. Când vei face acest lucru, vei putea oferi încredere și altora, iar aceasta va sta la baza multor relații de dragoste pe termen lung.
