fbpx

10 greșeli ale gândirii, care ne distorsionează realitatea!

Iată 10 greșeli ale gândirii, care ne distorsionează realitatea!

Distorsiunile cognitive – sunt erori sistematice ale gândirii umane, un fel de capcane logice. În unele situații noi avem tendința să acționăm irațional, chiar dacă credem că ceea ce facem este rațional.

Iată cele mai răspândite capcane ale gândirii, care nu ne permit să fim obiectivi:

1. Iluzia controlului

Oamenii au tendința să supraestimeze influența lor asupra unor evenimente, de care sunt cointeresați să decurgă cu succes. Acest fenomen a fost descoperit în 1975 de către psihologul american Ellen Langer în urma experimentelor cu biletele de loterie. Participanții experimentului au fost împărțiți în două grupuri: persoanele din primul grup puteau să își aleagă singuri biletele de loterie, persoanele din celălalt grup – nu. Cu două zile înainte de tragere, psihologii le-au propus participanților ambelor grupuri să le schimbe biletele de loterie pe altele, într-o nouă loterie cu mai mari șanse de câștig.

Evident, oferta a fost una bună, dar participanții primului grup, care și-au ales singuri biletele, nu s-au grăbit să se despartă de ele –  ca și cum alegerea lor personală ar fi afectat cumva probabilitatea de a câștiga.

2. Preferința riscului nul

Imaginează-ți că ai posibilitatea să alegi: fie reduci la zero un risc mic, fie reduci semnificativ un risc mare. De exemplu, reduci la zero riscul accidentelor de avion ori reduci numărul accidentelor auto. Ce ai alege?

În baza statisticelor, este mai bine să alegi a doua opțiune: rata mortalității din cauza accidentelor de avioane este mai mică decât rata mortalității din cauza accidentelor auto. Alegând a doua variantă vei salva mai multe vieți. Totuși, studiile arată că majoritatea oamenilor aleg prima variantă: riscul zero parte mai liniștitor, chiar dacă șansa de a deveni victima unui accident de avion sunt minime.

3. Greșeala jucătorului

Mulți dintre jucători încearcă să găsească o relație dintre probabilitatea rezultatului dorit  al unui eveniment întâmplător și rezultatele sale anterioare. De exemplu, dacă arunci o monedă și de nouă ori la rând îți cade ”cap”, majoritatea oamenilor vor pune după asta pe ”pajură”, de parcă faptul că a căzut de prea multe ori ”cap” mărește probabilitatea ca deja să cadă ”pajură”.

Dar acest lucru nu este adevărat, șansele rămân aceleași: 50/50.

4. Efectul Barnum

O situație răspândită: o persoană își citește horoscopul. El desigur crede că astrologia este o pseudoștiință, dar decide să își citească horoscopul din curiozitate. Dar se întâmplă un lucru ciudat: descrierea semnului său zodiacal coincide cu propriile idei despre el însuși.

Astfel de lucruri se întâmplă și cu scepticii: psihologii au numit acest fenomen ”efectul Barnum”  – în onoarea unui showmen american din secolul XIX, Phineas Barnum.

Majoritatea oamenilor au tendința să perceapă descrieri vagi și generale ca descrieri exacte a propriei personalități. Cu cât descrierea este mai pozitivă, cu atât mai exactă ni se pare.

5. Efectul profeției autoîmplinite

O profeție care nu reflectă adevărul, dar care pare convingătoare, îi poate determina pe oameni să ia involuntar măsuri pentru ca profeția să se îndeplinească. Și în final profeția, care în mod obiectiv nu avea șanse să se întâmple, se dovedește a fi adevărată.

Versiunea clasică a unei astfel de profeții este descrisă în povestea lui Alexander Grin ”Pânze purpurii”. Inventatorul Aigle îi prezice micuței Assol că atunci când ea va crește după ea va veni un prinț pe un vas cu pânze purpurii. Assole crede cu tot sufletul în această predicție și în scurt timp tot orașul află despre ea. Apoi, căpitanul Gray, care s-a îndrăgostit de fată și care află de profeție, ia o navă și îi pune pânze purpurii. Assol vede această navă, crede că el îi este ursitul și își unește soarta ei cu a lui. Acesta este un final fericit, dar la care cu siguranță nu au contribuit forțele miraculoase.

6. Greșeala atribuirii

Tindem să explicăm comportamentul altor persoane prin calitățile lor personale, iar acțiunile noastre – prin intermediul circumstanțelor obiective. De exemplu, dacă o persoană întârzie, vom spune că este iresponsabilă, pe când dacă întârziem noi, ne explicăm asta prin probleme în trafic sau alte motive.

Acest lucru influențează și viziunile noastre asupra lucrurilor în general – iar acest lucru ne împiedică să ne asumăm responsabilitatea pentru acțiunile noastre.

7. Cascada informației disponibile

Advertisement

Credința colectivă într-o idee devine mai mare, dacă această idee este repetată constant într-un discurs public. De exemplu, mulți pensionari sunt convinși de veridicitatea unei idei doar pentru că despre ea adesea este vorbit la televiziune. Noua generație poate trece prin aceleași erori de gândire din cauza facebook-ului.

Sursa: transurfing-real