fbpx

Nu încerca să uiți persoana de care îți este destinat să-ți amintești

Când cerul nopții strălucește cu o infinitate de stele, când auzi sunetul valurilor mării, când vântul se șuieră prin fereastra ta și ploaia bate pe pervazul tău, atunci ți-o vei aminti.

În momentele liniștite dintre apus și răsărit, când luna sărută soarele și dispare – atunci îți vei aminti de ea. Te vei întreba de ce toate aceste momente minunate îți amintesc de cea care au provocat atâta durere. E ca și cum Universul îți joacă o glumă crudă, râzând de cât timp încerci să uiți toate acestea.

Ai încercat. Ai încercat cu disperare să-i uiți râsul, conversațiile, zilele împreună. Ai citit sute de articole despre cum să faci acest lucru, ai putea să-ți umpli viața cu zeci de oameni noi, dar nu este suficient.

Îți vin toate aceste gânduri și nu poți adormi, amintindu-ți ceea ce nu vrei să-ți amintești. Eviți tot ce îți poate aminti de ea, dar mintea ta nu-ți permite să uiți acea durere. De ce te doare atât de mult când ai făcut totul ca să uiți?

Există un adevăr pe care poate nu vrei să-l auzi. Poate că nu ar trebui să uiți. Poate că ești destinat să-ți amintești. Și acesta este singurul mod în care îi  poți da drumul.

Și aceasta nu este cruzimea universului. La urma urmei, Universul, dintr-un anumit motiv, te-a adus la această persoană.

Ai învățat multe de la ea, cum ai iubit, cum ai fost iubit, cum ai fost împreună. Îți este dor de ea pentru că a existat ceva între voi – o legătură incredibilă care nu merită uitată.

Poate că nu asta vrei să auzi … dar este timpul să încetezi să încerci să uiți și să începi să prețuiești amintirile pe care ți le-a lăsat.

Nu te lupta cu gândurile despre ea care îți vin în cap la 2 dimineața, cu căldura și confortul îmbrățișării ei sau cu modul în care i-ai atras atenția și zâmbetul. Bucură-te în ele, plângi dacă este necesar, dă frâu emoțiilor, simte tot ce îți evocă aceste amintiri în tine. Corpul tău știe când să nu mai plângă pentru ea, mintea ta va ști când să meargă mai departe.

Până atunci, pur și simplu simte.

Nu mai lupta amintirile. În timp, vei învăța să-ți amintești cu drag, pentru că toată amărăciunea va pleca din inima ta. Nu o vei mai purta într-o nouă relație.

Te simți atât de deznădăjduit, obosit, singur, doar pentru că ești disperat să uiți. Dar Universul vrea să-ți amintești.

© Articol tradus sau scris de Psihologia de Azi

Sursa: soulpost