Cei mai buni dintre oameni sunt, în opinia mea, aceia care au fost nevoiți să se confrunte cu viața reală – cu toate problemele și nedreptățile ei.
Cei care au simțit vulnerabilitatea, lipsa de speranță, cei care au fost în pericol și au trecut prin greutăți. Și, deși nu se remarcă neapărat printr-o frumusețe fizică ieșită din comun, frumusețea lor este unică și specială.
Sunt oameni blânzi, care au învățat să ierte, care continuă să meargă înainte și să ofere ajutor altora, arătând prin asta adevărata lor măreție.
Oamenii sunt ființe uimitoare, dar printre ei se întâmplă să întâlnești personalități cu adevărat extraordinare. Oameni care au ajuns la fundul prăpastiei, doborâți de soartă sau de circumstanțe. Și totuși, ei sunt din nou în fața noastră, ridicați, ajunși la un nou nivel.
Sunt femei și bărbați care, la un moment dat, au pierdut tot ce le aducea fericire și inspirație. Dar au găsit în ei puterea de a se ridica din nou. Aceasta este, pentru mine, adevărata frumusețe – una care eclipsează lucrurile banale, neînsemnate și inutile, pe care uneori le considerăm importante.
Ei au renunțat la suferință pentru că nu vor să rămână blocați în trecut. Poate tocmai acest echilibru le dă o putere în plus, care îi face atât de admirabili. Astfel de oameni cunosc frica și disperarea atât de bine, încât nu au altă opțiune decât să le înfrunte.
Aceste persoane știu foarte bine că orice problemă are mai multe soluții. Nu contează dacă sunt bune sau proaste — important este să privești problema în față. Și asta îi face cu adevărat speciali.
Nu sunt supraoameni. Ca toți ceilalți, și ei se enervează sau se întristează când trec prin ceva rău. Diferența este cât de repede își revin.
Sunt adevărați eroi, care prețuiesc viața. Dar cel mai impresionant la ei este profunzimea emoțiilor lor, capacitatea de a păstra echilibrul între problemele și sentimentele lor. Ei cred că nu poți fi numit cu adevărat bogat până când nu ai ceva ce nu poate fi cumpărat cu bani.
Și mai știu cât de importantă este compasiunea. Înțeleg cât de mult contează loialitatea și aprecierea celor care, indiferent de încercări, nu te abandonează.
Ei știu că poți pierde totul într-o clipă — de aceea este atât de important să rămâi bun, să nu-ți pierzi simțul umorului și să te bucuri de fiecare zi.
Fiecare dintre noi are eșecuri, dar cu fiecare greșeală devenim mai maturi și mai înțelepți.
Unii oameni cred că, odată ce ai învățat lecția, durerea trece – chiar dacă trupul și sufletul rămân acoperite de cicatrici. De aceea, cei mai buni oameni nu se pot lăuda cu un drum ușor în viață.
Nu poți spera la vindecare dacă mai întâi nu accepți problema.
„Cei mai frumoși oameni pe care îi cunoaștem sunt cei care au eșuat, au trecut prin suferință, au luptat, au pierdut și, în final, și-au găsit drumul. Ei nu ascund asta – și toată lumea știe. Acești oameni sunt profund valoroși, sensibili și înțelegători, iar viața îi umple cu compasiune, blândețe și o grijă profund iubitoare. Frumoși nu te naști.”
– Elisabeth Kübler-Ross
