fbpx

Psiholog Guy Winch despre cum să-ți tratezi inima frântă după o despărțire dureroasă

La un moment dat în viață aproape fiecare dintre noi a avut o inimă frântă.

Pacienta mea Kathy și-a plănuit nunta când era la gimnaziu. Avea să-și cunoască viitorul soț până la 27 de ani, să se logodească un an mai târziu și să se căsătorească anul următor. Dar când Kathy a făcut 27 de ani nu și-a găsit soțul. A găsit în schimb un nodul la sân. A durat mulți ani de chimioterapie nemiloasă și operații nemiloase.

Apoi când era gata să revină pe scena întâlnirilor, a găsit un nodul la celălalt sân și a trebuit să o ia de la capăt. Kathy și-a revenit însă și era dornică să reia căutarea unui soț, imediat ce sprâncenele aveau să-i crească la loc.

În scurt timp, l-a cunoscut pe Rich și s-a îndrăgostit de el. Relația era exact cum sperase ea să fie. Șase luni mai târziu după un week-end minunat în New England, Rich a făcut o rezervare la restaurantul lor romantic preferat.

Kathy știa că o v-a cere de soție și abia își mai putea stăpâni entuziasmul.Dar Rich n-a cerut-o pe Kathy în noaptea aceea, s-a despărțit de ea. Pe cât de mult ținea la Kathy – și chiar ținea- pur și simplu nu era îndrăgostit…Kathy a fost distrusă. Inima îi era realmente frântă și acum o aștepta încă o recuperarea.

Dar după 5 luni de la despărțire Kathy tot nu se putea abține să se gândească la Rich. Inima îi era foarte frântă.

Întrebarea este: de ce?

De ce era această femeie, incredibil de puternică și hotărâtă, incapabilă să dispună de aceleași resurse emoționale cu care a răzbit prin patru ani de tratamente împotriva cancerului?

De se zbat așa de mulți dintre noi, când încercăm să ne refacem o inimă frântă? De ce aceleași mecanisme de adaptare, care ne ajută trecem peste tot felul de încercări, ne lasă complet baltă când avem inimile frânte?

În cei peste 20 de ani, în cabinetul meu particular am văzut oameni de toate vârstele și din toate mediile trecând prin tot felul de dureri sufletești, iar ce am învățat, e asta:

când aveți inima frântă aceleași instincte pe care vă bazați de obicei, vă vor conduce neîncetat pe calea greșită. Pur și simplu, nu puteți avea încredere în ce vă spune mintea.

De exemplu știm din studiile despre oameni cu inima frântă că a înțelege foarte clar de ce s-a terminat relația e foarte important pentru a putea merge mai departe. Totuși, în mod repetat, când ni se oferă o explicație sinceră, că cea oferită de Rich lu Kathy, o respingem.

O inimă frântă provoacă o durere emoțională atât de dramatică, încât mintea ne zice că și cauza trebuie să fie la fel de dramatică. Iar acel instinct visceral e așa de puternic, încât îi face pe cei mai raționali și chibzuiți dintre noi să inventeze mistere și teorii conspirative acolo unde nu există.

O inimă frântă e mult mai insidioasă decât ne dăm seama. Există un motiv pentru care ne adâncim dintr-o situație complicată în alta, chiar dacă știm că o să ne facă să ne simțim și mai rău.

Studiile despre creier arată că privarea de iubire romantică, declanșează în creier aceleași mecanisme care se activează atunci când intră în sevraj dependenții de cocaină și opiate. Kathy avea de-a face cu un sevraj.

Și din moment ce nu avea „heroina” de a fi realmente cu Rich, subconștientul ei alegea metoda amintirilor cu el. Instinctul îi spunea că încerca să rezolve un mister, dar ceea ce făcea ea, de fapt era să-și ia doza.

Din cauza asta recuperarea după o inimă frântă e așa de dificilă. Dependenții știu că sunt dependenți când se injectează. Dar oamenii cu inimi frânte nu. Și dacă aveți inima frântă nu puteți trece asta cu vederea.

Trebuie să recunoașteți că pe cât de imprevizibil e impulsul, oricând vă lăsați în voia amintirilor cu fiecare mesaj trimis, cu fiecare secundă petrecută vânâdându-vă fostul(a) pe canale sociale, nu faceți decât să vă alimentați dependența, să vă agravați durerea emoțională și să vă complicați recuperarea.

A-ți reveni după o inimă frântă nu e o drumeție. Este o luptă, iar rațiunea voastră cea mai puternică. Nici o explicație a despărții nu va fi satisfăcătoare. Nici raționamentul nu poate să vă scape de durerea resimțită.

Așa că nu așteptați unul, pur și simplu acceptați-l pe cel oferit sau inventați voi unul și apoi lăsat-o baltă, fiindcă aveți nevoie de acea încheiere ca să rezistați dependenței.

Și mai e nevoie de încă ceva: trebuie să fiți dispuși să vă detașați, să acceptați că s-a terminat. Altfel, mintea voastră se va hrăni cu speranță. Și vă va face să dați înapoi.

Speranța poate fi incredibil de nimicitoare când aveți inima frântă. Inima frântă e un manipulator desăvârșit. Ușurința cu care ne manevrează mintea ca să facă exact opusul e remarcabil. Una dintre cele mai obișnuite tendințe când avem inima frântă, e să idealizăm persoana care ne-a frânt-o.

O inimă frântă are toate trăsăturile pierderii și durerii convenționale: insomnii, gânduri sâcâitoare, disfuncții ale sistemului imunitar, 40% din oameni se confruntă cu depresie dovedită clinic. Inima frântă e o rană psihologică complexă, ne afectează într-o mulțime de feluri.

Pentru a drege o inimă frântă, trebuie să identificați golurile din viața voastră și să le umpleți. Goluri din identitatea voastră: trebuie să restabiliți cine sunteți și ce înseamnă viața voastră. Goluri din viața voastră socială, activități care vă lipsesc, chiar și golurile de pe perete unde atârnau pozele înainte.

Dar nimic nu va da rezultate, dacă nu împiedicați greșelile care vă pot face să dați înapoi: căutarea în vag a explicațiilor, idealizarea fostului(ei) în loc să vă concentrați pe incompatibilitate, complacerea în gânduri și atitudini în care ei încă au rolul principal în noul capitol al vieții voastre, când nu ar trebuie să fie nici figuranți.

Recuperarea după o inimă frântă e grea, dar dacă refuzați să fiți păcăliți de minte și luați măsuri să vă reveniți, puteți să minimalizați considerabil suferința. Și nu aveți doar voi de câștigat. Veți fi mai mult timp cu prietenii, mai implicați cu familia.

Așa că, dacă știți pe cineva cu inima frântă, să aveți compasiune, fiindcă susținerea voastră s-a dovedit că e importantă pentru recuperare. Și aveți răbdare, fiindcă o să le ia mai mult să-și decât credeți. Și dacă voi suferiți, să știți asta: e dificil, e o bătălie în propria minte.

Sursa: descopera