fbpx

Hipersexualitate: ninfomanie și satiriazis (18+)

Hipersexualitatea sau erotomania, regăsită în limbajul academic și sub denumirea de activitate sexuală excesivă, constituie o formă de obsesie atât de intensă pentru sex, încât afectează grav viața personelor care o experimentează.

În funcție de genul individului afectat, hipersexualitatea împrumută apelative distincte, pentru femei fiind denumită ninfomanie, iar pentru bărbați satiriazis sau aidomanie.

Ninfomania

Constituie o tulburare de natură psihologică ce dă naștere unei forme de exaltare a impulsurilor sexuale, determinând femeile afectate să se lanseze într-o frenetică goană pentru noi și noi parteneri sexuali, comportament care ascunde însă dorința de a stăvili torentul unei continue agitații psihice interne.

Acest gen de hipersexualitate e însoțit de pierderea inhibițiilor și manifestarea unui comportament provocator, cu evidente tentative de seducție, dorința sexuală nedisimulată, gesturi mai mult sau mai puțin explicite care invită la sex, până la conturarea unui veritabil cadru psihopatologic specific.

Hipererotismul domină efectiv timpul și spațiul ninfomanei, complicându-i peste măsură viața și compromițându-i poziția în sfera socială, familială, afectivă și profesională, deopotrivă.

Potrivit opiniei specialiștilor, ninfomania reflectă de fapt un deficit de satisfacție psiho-fizică, ce împinge persoana afectată să aibe nevoie continuu de contact sexual, nu atât pentru a căpăta plăcere, ci mai degrabă pentru că se află în căutarea unui nivel de satisfacție pe care nu reușește nicicând să-l atingă.

Schimbarea frecventă a partenerului constituie o dovadă a faptului că ninfomană nutrește convingerea potrivit căreia motivul insatisfacției sale este legat de o altă persoană și nu de propriile sale expectative născute dintr-o stare psiho-fizică alterată.

Satiriazis (Aidomania)

Reprezintă același gen de comportament sexual exacerbat, cu manifestarea unui impuls de nestăvilit pentru sex, dar de această dată specific bărbătesc, ca disfuncție de natură maniacal-abuzivă.

Denumirea vine de la termenul de „satir”, împrumutat din mitologia greacă, unde definește o entitate cu aspect parțial omenesc, având corpul acoperit cu păr, dar prevăzută cu coarne și picioare cu copite de țap – personificare a instinctelor brutale.

Subiecții afectați prezintă puternice accese de excitație sexuală, aflându-se veșnic în căutare de partenere, fără interes însă pentru stabilirea unei relații de lungă durată.

Cei ce prezintă o astfel de disfuncție sunt obsedați de performanțele actului sexual, atât ca durata cât și ca frecvență, cultivându-și interesul specific pentru sex, ca rezultat al unei ascunse dorințe de a compensa anumite complexe de inferioritate, frustrări sau insatisfacții.

Numeroși specialiști încadrează aidomania în categoria dependențelor, ca răspuns disfuncțional al extazului neurochimic-disociativ autoindus, cu caracter progresiv de-a lungul vieții și cu repercursiuni comportamentale ireversibile.

Încă nu a fost demonstrată științific eficiența unei forme anume de tratament farmacologic pentru rezolvarea problemelor induse de hipersexualitate, astfel încât recomandările specialiștilor sunt direcționate în acest context către psihoterapie.

Deși statisticile indică un bun răspuns al pacienților la terapia de grup și la cea de familie, unde subiectul identifică un sprijin net din partea celor ce-l înconjoară, recidiva este frecvent întâlnită în aceste situații, motiv pentru care cea mai eficientă soluție rămâne cea a identificării factorilor declanșatori și anihilării acestora.

Autor: Roxana I.

Advertisement

Surse: hypersexualdisorderscpsico