fbpx

Ce nu trebuie să faci când treci printr-o criză emoțională și nu simți sprijin din jur

Dacă la moment dat te afli într-o stare de epuizare emoțională și de apatie, trebuie să fii atent la ce se întâmplă în jurul tău.

Ca să poți să ieși dintr-o stare de depresie, de criză profesională sau de procrastinare trebuie să înlături din ambianța ta persoanele cu prea mult succes. Pentru că în contrast, pe fundalul succesului lor, ”insuccesul” tău te va deprima și mai mult.

Persoanele de succes sunt îndreptățite să motiveze persoanele care se află într-o stare emoțională, spirituală și materială decentă. Aceste persoane însă niciodată nu vor putea motiva oamenii care sunt în apogeul desperării.

Oamenii care au suferit un eșec drastic nu au nevoie de cuvinte de motivare, ci de un întreg proces de restabilire emoțională.

Pașii care pentru unii sunt prea mici ca să fie însemnați, pentru alții reprezintă unica metodă de a ieși la suprafață. De aceea, dacă acum te afli într-o stare deplorabilă, nu te compara cu persoanele mai împlinite decât tine. Acest fapt cu siguranță te va descuraja.

Mai ales va fi dureros să urmărești succesele persoanelor care te-au iritat și în trecut. Pentru că dacă o persoană este agreabilă, îi accepții calm în acest moment reușitele. Acestei persoane îi poți cere un sfat sau un sprijin la un anumit moment. Pe când primei, niciodată.

Este o idee greșită să consideri că dacă ai căzut jos de tot, trebuie să te lovești cu un bici ca să te ridici. 

Acest lucru ar funcționa cu oamenii rezistenți emoțional. Însă tu ai nevoie acum de un proces de reabilitare. Gândește-te la persoanele care trec prin ceea ce treci și tu acum. Observă ce fac ei pentru a se simți mai bine. Analizează și fă și tu minimul necesar pentru sănătatea ta psihologică.

Nu ai nevoie să te supui provocărilor ca să îți testezi reacțiile. Acestea pot însemna un risc la momentul de față. Cu tine nu vor funcționa adresările de tipul: ”Nu fi atât de slab. Fii puternic, ca alții”.

Dacă treci printr-o criză psihologică, oferă-ți mai multă compasiune. Dar în nici un caz să nu te simți jalnic, ca să îți fie milă de tine.

Mila și compasiunea sunt lucruri diferite. Una este să îți spui: ”Înțeleg că acum mă simt rău, că sunt încă slab și îmi este frică. Dar cu toate acestea voi face pași mici către sănătatea mea”. Alt lucru este să îți spui: ”Sunt atât de nefericit. Nimeni nu mă iubește. Niciodată nu îmi va reuși nimic.”.

Advertisement

Nu te aștepta ca cineva să te facă fericit. Aceasta este responsabilitatea ta. Viața ta este în mâinile tale.

Cât timp mai ești dispus să cazi pradă desperării, fără a face nimic?